Stiti momentul ala cand se trezeste galusca pe la 5am asa si crede ca gata, e dimineata si nu mai avem nevoie de somn? :))) Exact asa am patit azi. Bine, il deranjau si ceva muciferi (a aparut o noua teama: frica de muci in gat! ai lui, evident! nu ai mei). Bai cu toate batistele bebelusilor si ser fiziologic si pompite nu vor sa iasa de acolo! Si e al naibii de frustrant sa-l auzi cum suge si ii haraie aia in gat ca un inamic de proportii. Ma rog, om scapa noi si de aia!
Altceva voiam sa va mai spun :) Mai nou, dupa ma-ma, ta-ta, ga-ta (l-a intrebat mama o data daca a terminat de mancat iaurtul "Gata?" si el a raspuns prompt "Ga-ta!" de am inceput toti sa zambim tamp) si tai-tai (tot de la bunica'sa o stie si pe asta:) ), a aparut "ti-ta". Ti-ta e dumnezeul lui pe pamant. Ii e foame "ti-ta", ii e somn "ti-ta", are chef de o gustare "ti-ta", vrea putin rasfat "ti-ta" :))
Azi dimineata pe la 5am "TI-TAAA" (ca doar tre' sa auda si vecinii...). Si ti-ta nu se cere oricum decat cu un maxim de entuziasm, un zambet cat casa, tras de maieu sau ce am pe mine si privirea neaparat doar acolo! M-am topit instantaneu cand a zis prima data "ma-ma", tin minte ca eram cu Andrei si cu el in parcul central, stateam pe o banca si povesteam si dintr-o data se intoarce spre mine si asa clar si frumos mi-a zis "Ma-ma!". M-am uitat la el, imi ardeau ochii asa si urmatoarea chestie pe care i-am spus-o lui Andrei a fost ceva de genul "Okay, m-am topit, cred ca o sa lesin". Deci asta clar ocupa primul loc. Dar dupa vine ti-ta. Stiti vorba aia ca te bucuri ca un copil? Ei bine, ceva de genul se intampla cu Cristian cand vrea titi. Zilele astea a fost racit + i-au iesit si dintisorii de sus acu' vreo saptamana si sincer nu stiu ce ne-am fi facut fara. In afara de faptul ca nu prea a vrut sa manance altceva, am observat ca ii si alina durerea, il cam linisteste orice ar fi. Deci ne bucuram amandoi de tita de numa numa.
Am observat ca mai sunt discutii legate de treaba asta cu alaptatul pe diverse grupuri de mamici si in viata reala :) Chiar de curand vorbeam noi asa intr-o seara despre alaptat (ce probleme avem :)) ) si ca ce ne-am fi facut daca alegeam versiunea lapte praf si mi-am dat seama ca in afara de faptul ca mi-as fi ingreunat existenta nici n-as fi stiut cum sa il adorm/linistesc/ofer iubire neconditionat/alin pe Cristian. Evident ca am zis fara sa ma gandesc prea mult ca as vrea sa-l alaptez pe puiul de om cat mai mult, cat o sa vrea el. Au zburat 9 luni jumate! Asa ca vreau sa mai profit :)
Altfel suntem bine, sanatosi (de fapt mucosi) si speram ca maine sa dormim pana pe la un 8 asa!!! :))
Rad acum pentru ca mi-amintesc uneori de cum era "inainte" de Cristian (BC :)) ) si caaaaat imi mai placea mie somnul (puteam linistita sa dorm 12h neintoarsa)...si uite cum imi da viata acum nesomn! :)
No..seara faina!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu